Comunitati si etnii din Romania
Locul unde toti Romanii locuiesc la un loc

Cele 18 minorități din Romania
     media: 5.00 din 2 voturi

În prezent, 18 minorități au câte un deputat din oficiu, iar partidul maghiarilor UDMR are 27 de mandate de deputat (7.83%) și 12 mandate de senator (8.57%).

Comunitățile etnice din România sunt reprezentate în Parlament de următoarele partide, asociații și formațiuni politice:


Sărbătoarea Hîdîrllez, celebrată de etnicii turci din Dobrogea
     media: 5.00 din 6 voturi

Sărbătoarea Hîdîrllez, celebrată de etnicii turci din Dobrogea

UDTR doreşte să reînvie valorile etno-culturale ale turcilor dobrogeni şi organizează în acest sens, sîmbătă, 3 mai, una dintre cele mai mari sărbători tradiţionale - Hîdîrllez. Peste 200 de etnici turci vor lua parte la manifestările cu caracter cultural şi educaţional organizate de UDTR, în scopul promovării tradiţiilor şi obiceiurilor turcilor dobrogeni şi a transmiterii acestora celor mai mici membri ai comunităţii. Potrivit preşedintelui UDTR, Osman Fedbi, Hîdîrllez este una dintre cele mai vechi sărbători, marcată de turcii dobrogeni dar şi de cei din Balcani şi Anatolia, în fiecare an, în ziua de 6 mai, conform calendarului gregorian. Sărbătoarea coincide cu începutul unui nou anotimp, a verii astronomice. “Hîdîrllez este o sărbătoare cîmpenească şi trebuie să se desfşoare în natură, într-o atmosferă animată de voie bună. În această zi se sacrifică miei şi se prepară bucate tradiţionale, din care nu lipsesc plăcinta cu brînză şi turtele. Este de datoria noastră să-i învăţăm pe tineri ce înseamnă Hîdîrllez, care este semnificaţia acestei sărbători pentru comunitatea turcă. Hîdîrllez nu este numai o sărbătoare cîmpenească, ci este, în primul rînd, un prilej de comunicare între membrii comunităţii, de transmitere a tradiţiilor legate de aceasta, celor mai mici membri“, a declarat Osman Fedbi. Conform tradiţiei religioase, în ziua de 6 mai turcii merg la cimitire, unde îşi comemorează rudele decedatre.
În această perioadă UDTR, organizează şi evenimente educaţionale. Între 2-4 mai, se desfăşoară, la Medgidia, Olimpiada de limbă Turcă, faza naţională. Olimpiada este găzduită de Colegiul Naţional “Kemal Ataturk“, din Medgidia, şi reuneşte 44 de elevi din clasele VII-XII, care s-au calificat la faza judeţeană. Elevii provin din judeţele Tulcea şi Constanţa şi studiază limba turcă, drept limbă maternă. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi profesorii de limba turcă, ce alcătuiesc comisia au pregătit mai multe variante de subiecte cu un grad de dificultate ridicat, astfel încît competiţia să fie la cel mai înalt nivel. Festivitatea de deschidere va avea loc vineri, 2 mai, iar premiera, pe 4 mai. Elevii participanţi la olimpiadă vor vizita obiective de interes turistic, din localităţile Tulcea şi Babadag, sîmbătă, 3 mai. În acest an, UDTR va oferi premiile II şi menţiunile în valoare de 1.500 RON. Olimpiada de Limba Turcă, faza naţională, este organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, în parteneriat cu UDTR şi UDTTMR.


Principatul de Pind şi Meglen
     media: 5.00 din 5 voturi

Principatul de Pind şi Meglen (în aromână: Printsipatu di la Pind) a fost un stat autonom creat cu sprijinul Italiei în regiunea de nord-vest a Greciei şi sudul Iugoslaviei în timpul celui de-al doilea război mondial. Regiunea Pind se întinde în partea de sud a Albaniei şi Macedoniei, precum şi nord-vestul Greciei. Micul stat a fost proclamat în timpul ocupaţiei italiene a Greciei de nord din vara anului 1941, ca o ţară a aromânilor şi a fost denumit Principato del Pindo de către italieni. Capitala era Metsovo (Aminciu în aromână), dar conducerea naţională era localizată la Trikala.
Primul principe a fost conducătorul aromân al organizaţiei separatiste Legiunea Romană: Alkiviadis Diamandi di Samarina. În 1942 o facţiune a Organizaţiei Revoluţionare Macedoneene i-a oferit şi tronul Macedoniei. Alchibiades a fost un patron al artelor, el însuşi fiind sculptor amator. A părăsit statul în 1942, refugiindu-se în România, iar succesorul său a fost pentru scurt timp Nicholas Matoussi. Titlul a fost oferit apoi familiei Cseszneky de Milvány, care ajutase armata italiană, dar Principele Julius care a deţinut titlul în perioada august-septembrie 1943 nu a deţinut vreo putere reală. Unii lideri aromâni şi macedoneni au guvernat în numele lor.
Datorită situaţiei politice şi militare haotice, nu s-au stabilit regulile de succesiune. Oricum se pare că principatul era o monarhie electivă, iar nu una ereditară. Statul a adoptat o serie de politici anti-greceşti, dar niciodată nu a fost antisemit. Evreii din Kastoria, Veria şi Ioannina ocupau poziţii de frunte în ierarhie.


pagina urmatoare >>


   
 
 
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare